- mariusgmg
- OP
- 4,101 mesaje
- din 20 Mar 2008
- Vectra 2001 Z18XE
- Iasi
mariusgmg
- Mesaje scrise: 4,101
- Locatie: Iasi
- Masina: Vectra 2001 Z18XE
- Status: Offline
- Cont inregistrat: 20 Mar 2008
- Mesaj Privat
Recunosc, e un text cam lung dar interesant. Nu stiu cat e adevar si cat speculatie... pentru cei pasionati de trecutul neamului e o provocare:
DACIA
M-am întrebat de multe ori care este motorul schimbãrilor pozitive într-o societate ºi trebuie sã recunosc cã de cele mai multe ori sunt tinerii, care refuzã sã accepte un adevãr relativ, mincinos, contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt legaþi de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce cautã un adevãr absolut. Deci pe ei îi îndemn sã-ºi întrebe profesorii de istorie ºi de de limba românã:
- Cât la sutã din Dacia a fost cuceritã de romani? ªi dacã profesorul ºtie rãspunsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se întindea de la vest la est, de la lacul Constanþa-Elveþia de azi ºi pânã dincolo de Nipru).
Urmeazã altã întrebare:
- Câþi ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? ªi dacã profesorul va rãspunde: numai 164 ani, atunci puteþi merge la urmãtoarea întrebare:
- Soldaþii "romani" chiar veneau de la Roma ºi chiar erau fluenþi în limba latinã ? Aici le va fi ºi mai greu sã vã rãspundã, cãci acei soldaþi "romani" vorbeau orice limbã numai latina nu!
Cohortele aflate pe pãmântul Daciei cuprindeau soldaþi din diferite pãrþi ale imperiului roman, uneori foarte îndepãrtate. Gãsim Britani din Anglia de azi, Asturi ºi Lusitanieni din peninsula Ibericã, Bosporeni din nordul Mãrii Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin , din pãrþile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Reþi din pãrþile Austriei ºi Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, pânã ºi Numizi ºi Mauri din nordul Africii (C.C..Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130).
ªi ultima întrebare:
- Cum a fost posibil ca într-un aºa de scurt interval istoric TOATÃ populaþia Daciei sã-ºi uite limba ºi sã înveþe o limbã nouã, limba latinã , de la niºte soldaþi "romani" care nici ei nu o vorbeau?
Când toate popoarele civilizate din lume iniþiazã, desfãºoarã ºi promoveazã valorile istorice care le îndreptãþesc sã fie mândre de înaintaºii lor, gãsim opinia unor astfel de "adevãraþi români", care, nici mai mult, nici mai puþin, spun despre formarea poporului daco-român: "soldaþii romani au adus femeile ºi fetele dace în paturile lor ºi aºa s-au nãscut generaþii de copii, care învãþau numai limba latinã de la tatãl lor, soldatul "roman"...
Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug ºi de pe Nipru, acele soþii ºi fete de traco-geþi ºi carpi, de la sute ºi sute de kilometri depãrtare ca sã fie "fecundate" de soldaþii "romani"?
Dupã pãrerea stimabililor, femeile daco-gete erau ºi "curve", ba chiar ºi mute, nefiind în stare sã-ºi transmitã limba strãmoºeascã copiilor lor! Cât despre noi, urmaºii lor, cum ne-am putea numi altfel decât "copii din flori" apãruþi dintr-o aventurã amoroasã a întregii populaþii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu "mândrie", aºteptând apariþia "sâmburilor" noului popor ºi grãbindu-se, între timp, sã înveþe cât mai repede ºi mai bine noua limbã, limba latinã , când de la soþii, când de la fiicele lor (iubite ale soldaþilor romani cuceritori) ba chiar ºi direct, de la soldaþii romani nãvãlitori ce le-au înjosit cãminele.
La Centrul Cultural Român [din New York], pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o altã somitate, de origine românã, prof.dr. în arheologie Ioan Pisso, cã dacii au învãþat latina , de la romani, prin bãile de la Sarmisegetuza lui Traian! De ce prin bãile romane ºi de la niºte soldaþi cam fãrã haine pe ei?
Nu prea ºtiu ce a vrut sã spunã stimabilul profesor din Cluj despre bãrbaþii daci, dar cred cã nici un român, nici mãcar în joacã, nu are voie sã facã o astfel de afirmaþie decât dacã....
De fapt tot dânºii ne spun cã ne tragem din "doi bãrbaþi cu... braþe tari"! Astfel de declaraþii "istorice" te fac sã-þi doreºti sã fii orice, numai român nu!
Domnilor , Dacia a fost cotropitã de romani în proporþie de numai 14% ºi pentru o perioadã istoricã foarte scurtã, de 164 de ani. 86% din teritoriul Daciei nu a fost cãlcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut cã într-o aºa de scurtã perioadã istoricã, dacii sã fi învãþat latina , fãrã ca pe 86% din teritoriul lor sã-i fi întâlnit pe soldaþii romani. Dar dacã nu de la romani au învãþat dacii latina , atunci de la cine? - se întreabã aceiaºi demni urmaºi ai lui Traian?
Herodot ne spune cã cel mai numeros neam din lume dupã indieni erau tracii. Dio Casius ne spune ºi el: "sã nu uitãm cã Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian ºi Decebal au fost rãzboaie fratricide, iar Tracii au fost Daci". Faptul cã dacii vorbeau " latina vulgarã", este "un secret" pe care nu-l ºtiu numai cei ce refuzã sã-l ºtie.
"Când sub Traian romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit tãlmaci, afirmã Densuºianu ºi asta schimbã totul. Deci dacii ºi romanii vorbeau aceeaºi limbã!" Dacã astãzi se considerã cã 95% din cunoºtinþele acumulate de omenire sunt obþinute în ultimii 50 de ani, sã vedem cum ºi noþiunile noastre despre istoria poporului daco-român pot evolua. Când nu de mult s-a publicat teoria evoluþiei speciei umane în funcþie de vechimea cromozomalã, s-a ajuns la concluzia cã "prima femeie" a apãrut în sud-estul Africii.
Urmãtorul pas uriaº a fost în nordul Egiptului, iar de aici, în Peninsula Balcanicã. Când profesoara de arheologie lingvisticã Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California , a început sã vorbeascã despre spaþiul Carpato-dunãrean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a început sã existe, am fost plãcut surprins ºi m-am aºteptat ca ºi istoricii noºtri sã reacþioneze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai tãcere. Când profesorii Leon E. Stover ºi Bruce Kraig în partea "The Indo-European heritage", apãrutã la Nelson-Hall Inc., Publishers , 325 West Jack son Boulevard, Chicago , Illinois 60606 , vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europã a mileniului 5 î.d.H., care-ºi avea locul în centrul României de azi, sã nu fim mândri? Când studiile de arheologie molecularã ne îndreptãþesc sã ne situãm pe primul plan în Europa ca vechime, nu-mi este uºor sã le rãspund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent alþii despre noi ºi nici mãcar ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea maternã a unor mumii vechi de sute ºi mii de ani.
Teoria genoamelor situeazã spaþiul carpato-dunãrean ca fiind, nici mai mult nici mai puþin decât, locul de unde a început Europa sã existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiserã primele 3 Eve ºi primul Adam. Când am scris "Epopeea Poporului Carpato-dunãrean" ºi volumele "Noi nu suntem urmaºii Romei", "În cãutarea istoriei pierdute" ºi "Cãlãtorie în Dacia - þara Zeilor", m-am bazat pe astfel de cercetãri, dar ºi pe cartea unei somitãþi în domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford , Anglia , cãruia i se publica, în anul 1993, la Barnes&Noble Books, New York , "The History of Civilization" , "The Aryans". El exploreazã într-un mod fascinant originea ºi difuzarea limbilor în Europa preistoricã. Între paginile 176-177 publicã ºi o hartã arãtând leagãnul aryenilor în timpul primei lor apariþii; ºi minune mare, spaþial Carpatodunãrean este cel vizat! Când roata, plugul, jugul, cãruþa cu douã, trei ºi patru roþi apar pentru prima datã în lume pe teritoriul nostru, dacic, când primul mesaj scris din istoria omenirii se gãseºte tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, când primii fermieri din Europa sunt descriºi pe acelaºi spaþiu, într-o perioadã când Anglia abia se separa de continent ºi din peninsulã devenea insulã - 6,500 î.d.H., (vezi John North, "A new interpretation of prehistoric man and the cosmos", 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas , New York , 10020, Chronology), nu-þi vine a crede cã tocmai cei pentru care aduni aceste informaþii formidabile despre poporul ºi spaþiul pe care îl ocupa þara noastrã, te decepþioneazã!
Nu de mult, la Primul Congres Internaþional de Dacologie, Bucureºti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac ne vorbea despre "Codex Rohonczy", o cronicã daco-româneascã, însumând 448 pagini, scrisã în limba românã arhaicã, " latina vulgara", cu alfabet geto-dac.. Pe fiecare paginã se aflau scrise circa 9-14 rânduri. În text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezintã diferite scene laice ºi religioase. Direcþia scrierii este de la dreapta la stânga ºi textul se citeºte de jos în sus. Descoperim cã în bisericile vechi, daco-româneºti, cultul ortodox se exercita în limba " latina vulgarã", chiar pânã în secolele XII-XIII, când s-a trecut la oficierea cultului în limbile greacã ºi slavonã. Codexul cuprinde mai multe texte, ca "Jurãmântul tinerilor vlahi", diferite discursuri rostite în fata ostaºilor vlahi înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronicã privind viaþa voievodului Vlad, care a condus Vlahia între anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, conduºi de Vlad asupra pecenegilor, însoþit de note muzicale etc. Atunci se mirã ºi se întreabã, pe bunã dreptate, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac: "de ce institutele de specialitate ale Academiei Române au rãmas pasive la descoperirea ºi descifrarea acestui document istoric, scris în limba dacoromânã, latina dunãreanã, într-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult înaintea celui latin al romanilor?" Dar, dupã orientarea ideologicã ce o au, cei sus amintiþi ar fi preferat ca acest diamant sã nu se fi descoperit. Academia Românã ar fi trebuit sã organizeze o mare sesiune ºtiinþificã cu caracter nu numai naþional, cât mai ales internaþional. Dar ºi ei, la fel ca ºi "românii adevãraþi", vajnici urmaºi ai lui Traian, vor sã arate om enirii ce înseamnã sã fii umil ºi sã-þi dispreþuieºti strãmoºii, trecutul ºi neamul...
Faptul cã NOI, Românii, suntem strãmoºii tuturor popoarelor latine ºi nicidecum o rudã marginalã a latinitãþii, ar trebui sã ne facã sã ne mândrim ºi nicidecum sã cãutam contra argumente, precum cei lipsiþi de înþelepciune care îºi taie cu sârg craca de sub picioare....
Cu deosebitã stimã,
Dr. Napoleon Sãvescu,
Fondator & Preºedinte al "Dacia Revival International Society" of New York
Codexul Rohonczi
O carte veche de 1.000 de ani, pãstratã la Budapesta, rãstoarnã toate teoriile istorice despre cultura strãmoºilor noºtri.
Dacii scriau de la dreapta la stânga, iar citirea se fãcea de jos în sus.
De la daci nu au rãmas izvoare scrise.
Prea puþine se ºtiau despre locuitorii zonei carpato-dunãrene, dupã retragerea romanilor.
O carte veche de aproape 1.000 de ani, pãstratã la Budapesta, rãstoarnã teoriile istoricilor. Manuscrisul cuprinde primele documente scrise în aceastã perioadã istoricã.
A fost scrisã cu caractere dacice, de la dreapta la stânga, ºi se citeºte de jos în sus. Vorbeºte despre despre vlahi ºi regatul lor.
Mulþi au încercat sã descifreze Codexul Rohonczi, dar n-au putut.
Arheologul Viorica Enachiuc a tradus, în premierã, filele misteriosului manuscris.
Dãruitã de un grof
În 1982, Viorica Enachiuc a aflat dintr-o revistã publicatã în Ungaria de existenþa în arhivele Academiei Ungare a Codexului Rohonczi.
Se spunea cã e redactat într-o limbã necunoscutã.
A facut rost de o copie.
Timp de 20 de ani, a muncit ca sã-i descifreze tainele.
Manuscrisul se afla în Arhivele Academiei de ªtiinþe a Republicii Ungaria.
E o carte legatã în piele.
A fost pãstratã în localitatea Rohonczi pânã în anul 1907.
Groful Batthyany Gusytav a dãruit-o Academiei de ªtiinþe a Ungariei, în 1838.
Nu se ºtie prin câte mâini a trecut de-a lungul secolelor.
"Scriere secretã"
Dupã Al Doilea Razboi Mondial, doctorul Vajda Joysef, preot misionar, îi scria cercetãtorului Otto Gyurk, în legatura cu Codexul: "Se gãseºte în Arhivele Academiei de ªtiinþe a Ungariei o carte rarã, Codexul Rohonczi. Acest Codex este scris cu o scriere secretã, pe care nimeni n-a reusit s-o descifreze pânã acum. ªi eu am Încercat. Literele sunt asemãnãtoare scrierii greceºti. M-am gândit cã seamãnã ºi cu literele feniciene, apoi am încercat pe baza vechii scrieri ungureºti, dar n-a mers. Toate încercãrile le-am aruncat în foc".
Dupã ce a studiat Codexul, cercetãtorul Otto Gyurk a publicat, în 1970, o parte din observaþiile sale într-un articol, în care a încercat sã identifice acele semne din manuscris care ar putea semnifica cifre.
Alfabet dacic cu 150 de caractere
Viorica Enachiuc a descoperit cã textele Codexului au fost redactate în secolele XI si XII, într-o limbã latinã vulgarã (daco-romana), cu caractere moºtenite de la daci.
"Sunt semne care au aparþinut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de caractere, cu legãturile respective. Textele din Rohonczi au fost redactate în latina vulgarã, dar într-un alfabet dacic, în care dominante sunt strãvechile semne utilizate de indo-europeni în epoca bronzului", spune aceasta.
Solii ºi cântece ale vlahilor
Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 ºiruri.
În text sunt intercalate miniaturi cu scene laice ºi religioase.
E scris cu cernealã violet.
Cuprinde o culegere de discursuri, solii, cântece ºi rugãciuni, care include 86 de miniaturi. Consemneazã înfiinþarea statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad, între anii 1064 si 1101.
"Sunt informaþii despre organizarea administrativã ºi militarã a þãrii ce se numea Dacia. Avea hotarele de la Tisa la Nistru ºi mare, de la Dunãre spre nord pânã la izvoarele Nistrului. Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina - cetatea din insula Pacuiul lui Soare", a descoperit Viorica Enachiuc.
"Jurãmântul tinerilor blaki"
Codexul conþine ºi versurile unui cântec de luptã, numit "Jurãmântul tinerilor blaki", care a fost tradus în felul urmãtor:
"O viaþã, tãciunele ªarpelui, puternic veghetor,
Înºelator, sã nu primeºti a te uni
Cu prorocirile ªarpelui, anuale, pentru cã lovit Vei fi
Cântecul cetãþii aud îndelung
Mergeþi vioi, juraþi pe caciulã, pe puternica caciulã!
Sã juri cu maturitate ºi cu convingere!
Sã fiu þie putere vie, trãiesc, în luptã sã fiu!
Alesul jurãmânt preþuieºte ºoimul tãu,
mergi cu jurãmânt puternic!"
Notã:
Codexul Rohonczi (grafii alternative: Codicele ºi Rohonczy sau Rohonc, în toate combinaþiile) este un document controversat al cãrui sistem de scriere este inedit ºi încã nedescifrat în mod convingãtor.
Este numit dupã orãºelul Rohonc (Rohoncz e grafia maghiarã veche; pe germanã Rechnitz, pe croatã Rohunac), aflat astãzi în provincia Burgenland din estul Austriei.
Membra UNESCO Viorica Enachiuc e absolventã a Facultãþii de Filologie, secþia Românã-Istorie, din cadrul Universitãþii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaºi, promoþia 1963.
Lucrarea de licenþã ºi-a luat-o în arheologie.
E membrã UNESCO din 1983.
Mulþi ani a condus ºantiere arheologice în Oltenia, Muntenia ºi Moldova.
A cercetat scrierile vechi din neoliticul mijlociu ºi epoca dacicã.
ªi-a prezentat lucrãrile la conferinþe în þarã ºi în strãinãtate: Austria, Franþa, Germania, Italia, Israel.
Burse de studiu a primit în Italia, pe probleme de arheologie, ºi ãn Danemarca, unde a studiat scrierea runicã.
Aceste fapte nu sunt secrete.
Dar mã întreb ºi vã întreb: de ce tac autoritãþile politice ºi ºtiinþifice de la noi?
Sau mass media.
Pentru cã sunt mai importante furturile, violurile sau accidentele auto sau se "vând" mai bine?
Incompetenþi nu sunt.
Sau au primit ordin sã tacã?
Sa vedem acum comentarii pe acest subiect.
DACIA
M-am întrebat de multe ori care este motorul schimbãrilor pozitive într-o societate ºi trebuie sã recunosc cã de cele mai multe ori sunt tinerii, care refuzã sã accepte un adevãr relativ, mincinos, contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt legaþi de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce cautã un adevãr absolut. Deci pe ei îi îndemn sã-ºi întrebe profesorii de istorie ºi de de limba românã:
- Cât la sutã din Dacia a fost cuceritã de romani? ªi dacã profesorul ºtie rãspunsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se întindea de la vest la est, de la lacul Constanþa-Elveþia de azi ºi pânã dincolo de Nipru).
Urmeazã altã întrebare:
- Câþi ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? ªi dacã profesorul va rãspunde: numai 164 ani, atunci puteþi merge la urmãtoarea întrebare:
- Soldaþii "romani" chiar veneau de la Roma ºi chiar erau fluenþi în limba latinã ? Aici le va fi ºi mai greu sã vã rãspundã, cãci acei soldaþi "romani" vorbeau orice limbã numai latina nu!
Cohortele aflate pe pãmântul Daciei cuprindeau soldaþi din diferite pãrþi ale imperiului roman, uneori foarte îndepãrtate. Gãsim Britani din Anglia de azi, Asturi ºi Lusitanieni din peninsula Ibericã, Bosporeni din nordul Mãrii Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin , din pãrþile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Reþi din pãrþile Austriei ºi Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, pânã ºi Numizi ºi Mauri din nordul Africii (C.C..Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130).
ªi ultima întrebare:
- Cum a fost posibil ca într-un aºa de scurt interval istoric TOATÃ populaþia Daciei sã-ºi uite limba ºi sã înveþe o limbã nouã, limba latinã , de la niºte soldaþi "romani" care nici ei nu o vorbeau?
Când toate popoarele civilizate din lume iniþiazã, desfãºoarã ºi promoveazã valorile istorice care le îndreptãþesc sã fie mândre de înaintaºii lor, gãsim opinia unor astfel de "adevãraþi români", care, nici mai mult, nici mai puþin, spun despre formarea poporului daco-român: "soldaþii romani au adus femeile ºi fetele dace în paturile lor ºi aºa s-au nãscut generaþii de copii, care învãþau numai limba latinã de la tatãl lor, soldatul "roman"...
Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug ºi de pe Nipru, acele soþii ºi fete de traco-geþi ºi carpi, de la sute ºi sute de kilometri depãrtare ca sã fie "fecundate" de soldaþii "romani"?
Dupã pãrerea stimabililor, femeile daco-gete erau ºi "curve", ba chiar ºi mute, nefiind în stare sã-ºi transmitã limba strãmoºeascã copiilor lor! Cât despre noi, urmaºii lor, cum ne-am putea numi altfel decât "copii din flori" apãruþi dintr-o aventurã amoroasã a întregii populaþii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu "mândrie", aºteptând apariþia "sâmburilor" noului popor ºi grãbindu-se, între timp, sã înveþe cât mai repede ºi mai bine noua limbã, limba latinã , când de la soþii, când de la fiicele lor (iubite ale soldaþilor romani cuceritori) ba chiar ºi direct, de la soldaþii romani nãvãlitori ce le-au înjosit cãminele.
La Centrul Cultural Român [din New York], pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o altã somitate, de origine românã, prof.dr. în arheologie Ioan Pisso, cã dacii au învãþat latina , de la romani, prin bãile de la Sarmisegetuza lui Traian! De ce prin bãile romane ºi de la niºte soldaþi cam fãrã haine pe ei?
Nu prea ºtiu ce a vrut sã spunã stimabilul profesor din Cluj despre bãrbaþii daci, dar cred cã nici un român, nici mãcar în joacã, nu are voie sã facã o astfel de afirmaþie decât dacã....
De fapt tot dânºii ne spun cã ne tragem din "doi bãrbaþi cu... braþe tari"! Astfel de declaraþii "istorice" te fac sã-þi doreºti sã fii orice, numai român nu!
Domnilor , Dacia a fost cotropitã de romani în proporþie de numai 14% ºi pentru o perioadã istoricã foarte scurtã, de 164 de ani. 86% din teritoriul Daciei nu a fost cãlcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut cã într-o aºa de scurtã perioadã istoricã, dacii sã fi învãþat latina , fãrã ca pe 86% din teritoriul lor sã-i fi întâlnit pe soldaþii romani. Dar dacã nu de la romani au învãþat dacii latina , atunci de la cine? - se întreabã aceiaºi demni urmaºi ai lui Traian?
Herodot ne spune cã cel mai numeros neam din lume dupã indieni erau tracii. Dio Casius ne spune ºi el: "sã nu uitãm cã Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian ºi Decebal au fost rãzboaie fratricide, iar Tracii au fost Daci". Faptul cã dacii vorbeau " latina vulgarã", este "un secret" pe care nu-l ºtiu numai cei ce refuzã sã-l ºtie.
"Când sub Traian romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit tãlmaci, afirmã Densuºianu ºi asta schimbã totul. Deci dacii ºi romanii vorbeau aceeaºi limbã!" Dacã astãzi se considerã cã 95% din cunoºtinþele acumulate de omenire sunt obþinute în ultimii 50 de ani, sã vedem cum ºi noþiunile noastre despre istoria poporului daco-român pot evolua. Când nu de mult s-a publicat teoria evoluþiei speciei umane în funcþie de vechimea cromozomalã, s-a ajuns la concluzia cã "prima femeie" a apãrut în sud-estul Africii.
Urmãtorul pas uriaº a fost în nordul Egiptului, iar de aici, în Peninsula Balcanicã. Când profesoara de arheologie lingvisticã Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California , a început sã vorbeascã despre spaþiul Carpato-dunãrean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a început sã existe, am fost plãcut surprins ºi m-am aºteptat ca ºi istoricii noºtri sã reacþioneze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai tãcere. Când profesorii Leon E. Stover ºi Bruce Kraig în partea "The Indo-European heritage", apãrutã la Nelson-Hall Inc., Publishers , 325 West Jack son Boulevard, Chicago , Illinois 60606 , vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europã a mileniului 5 î.d.H., care-ºi avea locul în centrul României de azi, sã nu fim mândri? Când studiile de arheologie molecularã ne îndreptãþesc sã ne situãm pe primul plan în Europa ca vechime, nu-mi este uºor sã le rãspund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent alþii despre noi ºi nici mãcar ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea maternã a unor mumii vechi de sute ºi mii de ani.
Teoria genoamelor situeazã spaþiul carpato-dunãrean ca fiind, nici mai mult nici mai puþin decât, locul de unde a început Europa sã existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiserã primele 3 Eve ºi primul Adam. Când am scris "Epopeea Poporului Carpato-dunãrean" ºi volumele "Noi nu suntem urmaºii Romei", "În cãutarea istoriei pierdute" ºi "Cãlãtorie în Dacia - þara Zeilor", m-am bazat pe astfel de cercetãri, dar ºi pe cartea unei somitãþi în domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford , Anglia , cãruia i se publica, în anul 1993, la Barnes&Noble Books, New York , "The History of Civilization" , "The Aryans". El exploreazã într-un mod fascinant originea ºi difuzarea limbilor în Europa preistoricã. Între paginile 176-177 publicã ºi o hartã arãtând leagãnul aryenilor în timpul primei lor apariþii; ºi minune mare, spaþial Carpatodunãrean este cel vizat! Când roata, plugul, jugul, cãruþa cu douã, trei ºi patru roþi apar pentru prima datã în lume pe teritoriul nostru, dacic, când primul mesaj scris din istoria omenirii se gãseºte tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, când primii fermieri din Europa sunt descriºi pe acelaºi spaþiu, într-o perioadã când Anglia abia se separa de continent ºi din peninsulã devenea insulã - 6,500 î.d.H., (vezi John North, "A new interpretation of prehistoric man and the cosmos", 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas , New York , 10020, Chronology), nu-þi vine a crede cã tocmai cei pentru care aduni aceste informaþii formidabile despre poporul ºi spaþiul pe care îl ocupa þara noastrã, te decepþioneazã!
Nu de mult, la Primul Congres Internaþional de Dacologie, Bucureºti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac ne vorbea despre "Codex Rohonczy", o cronicã daco-româneascã, însumând 448 pagini, scrisã în limba românã arhaicã, " latina vulgara", cu alfabet geto-dac.. Pe fiecare paginã se aflau scrise circa 9-14 rânduri. În text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezintã diferite scene laice ºi religioase. Direcþia scrierii este de la dreapta la stânga ºi textul se citeºte de jos în sus. Descoperim cã în bisericile vechi, daco-româneºti, cultul ortodox se exercita în limba " latina vulgarã", chiar pânã în secolele XII-XIII, când s-a trecut la oficierea cultului în limbile greacã ºi slavonã. Codexul cuprinde mai multe texte, ca "Jurãmântul tinerilor vlahi", diferite discursuri rostite în fata ostaºilor vlahi înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronicã privind viaþa voievodului Vlad, care a condus Vlahia între anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, conduºi de Vlad asupra pecenegilor, însoþit de note muzicale etc. Atunci se mirã ºi se întreabã, pe bunã dreptate, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac: "de ce institutele de specialitate ale Academiei Române au rãmas pasive la descoperirea ºi descifrarea acestui document istoric, scris în limba dacoromânã, latina dunãreanã, într-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult înaintea celui latin al romanilor?" Dar, dupã orientarea ideologicã ce o au, cei sus amintiþi ar fi preferat ca acest diamant sã nu se fi descoperit. Academia Românã ar fi trebuit sã organizeze o mare sesiune ºtiinþificã cu caracter nu numai naþional, cât mai ales internaþional. Dar ºi ei, la fel ca ºi "românii adevãraþi", vajnici urmaºi ai lui Traian, vor sã arate om enirii ce înseamnã sã fii umil ºi sã-þi dispreþuieºti strãmoºii, trecutul ºi neamul...
Faptul cã NOI, Românii, suntem strãmoºii tuturor popoarelor latine ºi nicidecum o rudã marginalã a latinitãþii, ar trebui sã ne facã sã ne mândrim ºi nicidecum sã cãutam contra argumente, precum cei lipsiþi de înþelepciune care îºi taie cu sârg craca de sub picioare....
Cu deosebitã stimã,
Dr. Napoleon Sãvescu,
Fondator & Preºedinte al "Dacia Revival International Society" of New York
Codexul Rohonczi
O carte veche de 1.000 de ani, pãstratã la Budapesta, rãstoarnã toate teoriile istorice despre cultura strãmoºilor noºtri.
Dacii scriau de la dreapta la stânga, iar citirea se fãcea de jos în sus.
De la daci nu au rãmas izvoare scrise.
Prea puþine se ºtiau despre locuitorii zonei carpato-dunãrene, dupã retragerea romanilor.
O carte veche de aproape 1.000 de ani, pãstratã la Budapesta, rãstoarnã teoriile istoricilor. Manuscrisul cuprinde primele documente scrise în aceastã perioadã istoricã.
A fost scrisã cu caractere dacice, de la dreapta la stânga, ºi se citeºte de jos în sus. Vorbeºte despre despre vlahi ºi regatul lor.
Mulþi au încercat sã descifreze Codexul Rohonczi, dar n-au putut.
Arheologul Viorica Enachiuc a tradus, în premierã, filele misteriosului manuscris.
Dãruitã de un grof
În 1982, Viorica Enachiuc a aflat dintr-o revistã publicatã în Ungaria de existenþa în arhivele Academiei Ungare a Codexului Rohonczi.
Se spunea cã e redactat într-o limbã necunoscutã.
A facut rost de o copie.
Timp de 20 de ani, a muncit ca sã-i descifreze tainele.
Manuscrisul se afla în Arhivele Academiei de ªtiinþe a Republicii Ungaria.
E o carte legatã în piele.
A fost pãstratã în localitatea Rohonczi pânã în anul 1907.
Groful Batthyany Gusytav a dãruit-o Academiei de ªtiinþe a Ungariei, în 1838.
Nu se ºtie prin câte mâini a trecut de-a lungul secolelor.
"Scriere secretã"
Dupã Al Doilea Razboi Mondial, doctorul Vajda Joysef, preot misionar, îi scria cercetãtorului Otto Gyurk, în legatura cu Codexul: "Se gãseºte în Arhivele Academiei de ªtiinþe a Ungariei o carte rarã, Codexul Rohonczi. Acest Codex este scris cu o scriere secretã, pe care nimeni n-a reusit s-o descifreze pânã acum. ªi eu am Încercat. Literele sunt asemãnãtoare scrierii greceºti. M-am gândit cã seamãnã ºi cu literele feniciene, apoi am încercat pe baza vechii scrieri ungureºti, dar n-a mers. Toate încercãrile le-am aruncat în foc".
Dupã ce a studiat Codexul, cercetãtorul Otto Gyurk a publicat, în 1970, o parte din observaþiile sale într-un articol, în care a încercat sã identifice acele semne din manuscris care ar putea semnifica cifre.
Alfabet dacic cu 150 de caractere
Viorica Enachiuc a descoperit cã textele Codexului au fost redactate în secolele XI si XII, într-o limbã latinã vulgarã (daco-romana), cu caractere moºtenite de la daci.
"Sunt semne care au aparþinut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de caractere, cu legãturile respective. Textele din Rohonczi au fost redactate în latina vulgarã, dar într-un alfabet dacic, în care dominante sunt strãvechile semne utilizate de indo-europeni în epoca bronzului", spune aceasta.
Solii ºi cântece ale vlahilor
Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 ºiruri.
În text sunt intercalate miniaturi cu scene laice ºi religioase.
E scris cu cernealã violet.
Cuprinde o culegere de discursuri, solii, cântece ºi rugãciuni, care include 86 de miniaturi. Consemneazã înfiinþarea statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad, între anii 1064 si 1101.
"Sunt informaþii despre organizarea administrativã ºi militarã a þãrii ce se numea Dacia. Avea hotarele de la Tisa la Nistru ºi mare, de la Dunãre spre nord pânã la izvoarele Nistrului. Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina - cetatea din insula Pacuiul lui Soare", a descoperit Viorica Enachiuc.
"Jurãmântul tinerilor blaki"
Codexul conþine ºi versurile unui cântec de luptã, numit "Jurãmântul tinerilor blaki", care a fost tradus în felul urmãtor:
"O viaþã, tãciunele ªarpelui, puternic veghetor,
Înºelator, sã nu primeºti a te uni
Cu prorocirile ªarpelui, anuale, pentru cã lovit Vei fi
Cântecul cetãþii aud îndelung
Mergeþi vioi, juraþi pe caciulã, pe puternica caciulã!
Sã juri cu maturitate ºi cu convingere!
Sã fiu þie putere vie, trãiesc, în luptã sã fiu!
Alesul jurãmânt preþuieºte ºoimul tãu,
mergi cu jurãmânt puternic!"
Notã:
Codexul Rohonczi (grafii alternative: Codicele ºi Rohonczy sau Rohonc, în toate combinaþiile) este un document controversat al cãrui sistem de scriere este inedit ºi încã nedescifrat în mod convingãtor.
Este numit dupã orãºelul Rohonc (Rohoncz e grafia maghiarã veche; pe germanã Rechnitz, pe croatã Rohunac), aflat astãzi în provincia Burgenland din estul Austriei.
Membra UNESCO Viorica Enachiuc e absolventã a Facultãþii de Filologie, secþia Românã-Istorie, din cadrul Universitãþii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaºi, promoþia 1963.
Lucrarea de licenþã ºi-a luat-o în arheologie.
E membrã UNESCO din 1983.
Mulþi ani a condus ºantiere arheologice în Oltenia, Muntenia ºi Moldova.
A cercetat scrierile vechi din neoliticul mijlociu ºi epoca dacicã.
ªi-a prezentat lucrãrile la conferinþe în þarã ºi în strãinãtate: Austria, Franþa, Germania, Italia, Israel.
Burse de studiu a primit în Italia, pe probleme de arheologie, ºi ãn Danemarca, unde a studiat scrierea runicã.
Aceste fapte nu sunt secrete.
Dar mã întreb ºi vã întreb: de ce tac autoritãþile politice ºi ºtiinþifice de la noi?
Sau mass media.
Pentru cã sunt mai importante furturile, violurile sau accidentele auto sau se "vând" mai bine?
Incompetenþi nu sunt.
Sau au primit ordin sã tacã?
Sa vedem acum comentarii pe acest subiect.
- sorin.grigoruta
- *
- 10 mesaje
- din 29 Dec 2009
- Vectra 1996 x16xel
- Iasi
sorin.grigoruta
- Mesaje scrise: 10
- Locatie: Iasi
- Masina: Vectra 1996 x16xel
- Status: Offline
- Cont inregistrat: 29 Dec 2009
- Mesaj Privat
Ma gasesc eu in treaba si sa adaug un prim comentariu. Daca am inteles bine, frunzarind textul, cel putin o parte a acestuia il are ca autor pe domnul Napoleon Savescu, despre ale carui teorii cel putin "exotice" privind trecutul tarilor romane am mai citit. Si aceasta expusa aici mi se pare asemanatoare.
1.Povestiile cu barbatii romani si femeile autohtone, si nasterea poporului roman din cei doi mari barbati... sunt de mult desuete.
2.Marea majoritate dintre noi stim ce a insemnat ocuparea acelei parti de teritoriu de catre romani, stim ca au fost mai multi factori ai romanizarii, nu doar armata, ci si colonisti, veterani, etc. Intr-adevar trupele cantonate in Dacia n-or fi fost formate din urmasi directi ai lui Romulus si Remus dar oare in ce limba se intelegeau toti oamenii acestia de origini atat de diferite? Evident limba latina. Marea majoritate a conducatorilor erau romani, deci vorbitori de lb latina.
3. E adevarat ca a fost ocupat doar un teritoriu mic, pentru un interval scurt, dar intre dacii liberi si cei "romanizati" au existat nenumarate schimburi de ordin comercial pe intreag perioada de dupa 271-275 (retragerea aureliana). Ca paranteza cati dintre locuitorii Romaniei de azi care sunt nevoiti sa faca plinul si alte cumparaturi in Ucraina (sau alte tari invecinate) nu incep sa priceapa macar intr-o oarecare masura si acea limba?
4. Cat despre acel Codex din sec. XI-XII, in acea perioada vorbim deja de limba romana, formata de cateva secole, deci sa-mi fie permis a ma indoi de originea comuna a limbii latine cu cea a dacilor.
Sa-mi fie iertata interventia probabil plictisitoare, dar daca la masini ma pricep mai putin si prefer sa citesc ce spun altii, aici mi-am permis sa-mi dau si eu cu parerea.
1.Povestiile cu barbatii romani si femeile autohtone, si nasterea poporului roman din cei doi mari barbati... sunt de mult desuete.
2.Marea majoritate dintre noi stim ce a insemnat ocuparea acelei parti de teritoriu de catre romani, stim ca au fost mai multi factori ai romanizarii, nu doar armata, ci si colonisti, veterani, etc. Intr-adevar trupele cantonate in Dacia n-or fi fost formate din urmasi directi ai lui Romulus si Remus dar oare in ce limba se intelegeau toti oamenii acestia de origini atat de diferite? Evident limba latina. Marea majoritate a conducatorilor erau romani, deci vorbitori de lb latina.
3. E adevarat ca a fost ocupat doar un teritoriu mic, pentru un interval scurt, dar intre dacii liberi si cei "romanizati" au existat nenumarate schimburi de ordin comercial pe intreag perioada de dupa 271-275 (retragerea aureliana). Ca paranteza cati dintre locuitorii Romaniei de azi care sunt nevoiti sa faca plinul si alte cumparaturi in Ucraina (sau alte tari invecinate) nu incep sa priceapa macar intr-o oarecare masura si acea limba?
4. Cat despre acel Codex din sec. XI-XII, in acea perioada vorbim deja de limba romana, formata de cateva secole, deci sa-mi fie permis a ma indoi de originea comuna a limbii latine cu cea a dacilor.
Sa-mi fie iertata interventia probabil plictisitoare, dar daca la masini ma pricep mai putin si prefer sa citesc ce spun altii, aici mi-am permis sa-mi dau si eu cu parerea.
- tonytm
- ******
- 4,479 mesaje
- din 10 Oct 2007
- Signum 2005 Z19DTH 190CP
- Timis
tonytm
- Mesaje scrise: 4,479
- Locatie: Timis
- Masina: Signum 2005 Z19DTH 190CP
- Status: Offline
- Cont inregistrat: 10 Oct 2007
- Mesaj Privat