Bateria Agila

Nu prea are relevanta tensiunea de incarcare ci trebuie avut in vedere curentul de incarcare.
Acesta trebuie cuprins intre 5% si 10% din capacitatea acumulatorului, in functie de gradul de
descarcare al acestuia. Adica pt. un acumulator descarcat de 55 Ah se incarca in prima etapa
cu un curent de 5,5 A iar in etapa a doua cu 2.75 A.
Daca nu ai un redresor auto dedicat incearca cu o tensiune de 14 - 14.5 V si supravegheaza-l
periodic asa incat sa nu se incalzeasca sau sa nu fie degajari energice de gaze din electrolit.

Atentie, inainte trebuie verificat sa existe electrolit in toate celulele la nivelul corect, completarea
se face numai cu apa (distilata sau doar curata).

Electrolitul e esential in procesul de incarcare-descarcare. Ce scrie mai jos sper ca te va lamuri.

Un element de acumulator se compune dintr-un vas cu electrolit în care se gãsesc doi electrozi, unul pozitiv ºi unul negativ. Electrozii au formã de plãci unele negative iar altele pozitive. Plãcile de aceeaºi polaritate sunt legate împreunã cu punþi de legãturã. Plãcile pozitive sunt montate între plãcile negative prin piese numite separatoare. Electrolitul este format dintr-o soluþie apoasã de acid sulfuric.
Mai multe elemente cu polii conectaþi în serie sau paralel alcãtuiesc o baterie de acumulatoare. Polii terminali al unei baterii se numesc borne.
Bateriile de acumulatoare electrice se folosesc pentru a asigura rezerva alimentãrii, alimentarea cu curent continuu a circuitelor de comandã, protecþie ºi semnalizare etc.

1 Caracteristici ºi parametri

1.2 Reacþii chimice la încãrcare ºi descãrcare
La descãrcare reacþiile au loc între materia activã a plãcii pozitive, bioxidul de plumb PbO2, acidul sulfuricH2SO4 ºi materia activã negativã, plumbul spogios Pb astfel:

PbO2 + 2H2SO4 +Pb <> 2PbSO4 + 2H2O

La descãrcare, bioxidul de plumb fiind la anod se reduce, iar plumbul rãmas se combinã cu ionul SO42– al primei molecule de acid sulfuric ºi formeazã sulfat de plumb, PbSO4. Molecula O2 se combinã cu ionii de hidrogen ai celor douã molecule de acid sulfuric, alcãtuind douã molecule de apã. Plumbul spongios de la catod se oxideazã luând ionul SO42– provenit prin disocierea electroliticã a celei de-a doua moleculã de acid sulfuric ºi formeazã sulfat de plumb. Combinarea ionului SO42– cu plumbul plãcilor ºi apariþia moleculelor de apã fac ca densitatea electrolitului sã scadã în timpul descãrcãrii.

Reacþiile descrise au loc conform schemei:

PbO2 + H2SO4 + H2SO4 +Pb

PbSO4+ 2H2O+ PbSO4

În timpul încãrcãrii fenomenele decurg în sens invers. Sulfatul de plumb al plãcii pozitive cedeazã ionul de SO! care formeazã cu hidrogenul uneia din moleculele de apã o moleculã de acid sulfuric ºi plumbul se oxideazã redobândind atomii de O de la cele douã molecule de apã. Sulfatul de plumb al plãcii negative se reduce ºi formeazã acid sulfuric cu hidrogenul celei de-a doua moleule de apã. Concentraþia electrolitului se mãreºte ºi revine la valoarea iniþialã. Fenomenele decurg conform schemei:

PbSO4+ 2H2O+ PbSO4

PbO4+ 2H2SO4+ Pb

Reacþia chimicã a dublei sulfatãri aratã fenomenul reversibil descãrcare-încãrcare. De la stânga la dreapta rezultã reacþiile la descãrcarea acumulatorului cu plumb ºi de la dreapta la stânga, reacþiile la încãrcarea lui.

11.1.2 Tensiunea

Tensiunea elementului rezultã din potenþiale electrice ale celor doi electrozi faþã de electrolit.
Metalele au potenþiale de electrod caracteristice, iar cuplurile galvanice utilizate sunt combinate ori cu douã metale diferite, ori cu acelaºi metal în stãri diferite, astfel încât elementul constituit sã prezinte o diferenþã de potenþial, adicã o tensiune electromotoare E.
Valorile potenþialelor de electrod e+ ºi e- pot fi calculate cu aproximaþie folosind urmãtoarea formulã empiricã, unde d este densitatea electrolitului:

e+ = 1.20 + 0.8 d

e– = 0.36 – 0.2 d

Pentru tensiunea electromotoare E rezultã valoarea

E = e + –e = 0.84 + d

Tensiunea U la bornele elementului, utilizatã în circuitul exterior, este legatã de tensiunea electromotoare prin relaþiile:

U = E– rI – Ep, la descãrcare ºi

U = E + rI + Ep, la încãrcarea acumulatorului, unde rI este cãderea de tensiune interioarã, Ep este tensiunea electromotoare de polarizare, ambele mãsurate în volþi, r este rezistenþa interioarã a acumulatorului ºi I este curentul care trece prin acumulator.

Cãderea de tensiune rI micºoreazã tensiunea la descãrcare ºi o mãreºte la încãrcarea acumulatorului.

1.3 Rezistenþa electricã interioarã

Rezistenþa electricã totalã a unui acumulator însumeazã rezistenþele parþiale ale plãcilor, separatoarelor, electrolitului, punþilor de grupare, bornelor ºi legãturilor dintre elemente.
Rezistenþa interioarã este foarte micã ºi la curenþi mici poate fi neglijatã. La curenþi mari, rezultã însã cãderi de tensiune care trebuie luate în consideraþie.
Rezistenþa unui acumulator acid, cu plãci de plumb, depinde de mulþi factori: de concentraþia ºi temperatura electrolitului, de calitatea separatoarelor, de starea de încãrcare a plãcilor ºi de ditnþa dintre ele, de natura, secþiunea ºi lungimea legãturilor de înseriere. De aceea, valoarea rezistenþei interne nu poate fi stabilitã, nici mãcar aproximativ, printr-o formulã. Ea se stabileºte prin mãsurãri executate pe tipuri constructive ºi familii de acumulatoare.
Pentru mãsurarea rezistenþei unei baterii, orice contact de legãturã imperfectã (la bornele aparatuelor, la bornele bateriei, fire lungi de secþiune micã etc) poate introduce erori de ordinul de mãrime al rezistenþei interne.

1.4 Capacitate

Capacitatea unui acumulator reprezintã cantitatea de electricitate restituitã de un acumulator încãrcat în anumite condiþii. Se mãsoarã în amper-orã (Ah).
Capacitatea acumulatorului depinde în mare mãsurã de starea lui, gradul de formare a materiei active, condiþiile de utilizare, uzurã, etc. Capacitatea creºte dupã punerea în funcþiune. Aceastã creºtere atinge o valoare maximã apoi scade continuu pânã la degradarea plãcilor.
Calculul capacitãþii unui acumulator când se cunosc dimensiunile exterioare:

C = L.H.0,087.n (sqr)[d/0,318] unde:

L – lãþimea plãcii, în cm

H – înãlþimea plãcii, în cm

N – numãrul de plãci pozitive din element

D – grosimea plãcii pozitive, în cm

2 Scheme de funcþionare a bateriilor de acumulatoare

2.1 Baterii de acumulatoare în regim tampon

Bateria este cuplatã în mod permanent cu sursa de curent continuu. Dacã consumul de curent este mai mare decât curentul debitat de sursa de curent continuu atunci bateria preia surplusul de consum de curent ºi se descarcã complet. În restul timpului bateria se încarcã.

2.2 Baterii de acumulatoare în regim de încãrcare permanentã

În acest regim de funcþionare bateria de acumulatori este ca o alimentare de rezervã. Sursa de curent continuu suportã curentul de consum al utilizatorului în totalitate. În caz de avarie al sursei de curent continuu, bateria de acumulatori preia în totalitate, pentru un timp scurt, consumul instalaþiei. Dupã remedierea defectului se introduce în circuit din nou sursa de curent continuu, bateria de acumulatoare trecând în regim de încãrcare.

2.3 Baterii de acumulatoare în regim de încãrcare – descãrcare

În acest regim de funcþionare bateria este în permanent cuplatã la reþeua de utilizare, fiind pusã la încãrcat. Dupã ce a fost încãrcatã sursa de curent continuu este decuplatã, consumul de curent al instalaþiei fiind preluat de bateria de acumulatori. Dupã ce bateria s-a descãrcat este pusã din nou la încãrcat iar sursa de curent continuu preia consumul instalaþiei. Procesul se reia dupã ce bateria de acumulatori s-a încãrcat din nou.

3 Formare, întreþinerea ºi exploatarea bateriei de acumulatoare

3.1 Încãrcare bateriei de acumulatoare

Încãrcare bateriei de acumulatoare se face la curentul maxim de încãrcare pentru fiecare baterie de acumulatori în parte (specificat de constructor). În general se face o încãrcare în trepte cu pauze.
Formarea unei baterii implicã mai multe operaþiuni de încãrcare – descãrcare pânã se asigurã capacitatea nominalã a bateriei.Încãrcarea bateriei se poate face:
– cu un curent constant. Se folosesc redresoare cu posibilitatea de reglare a curentului.. tensiunea creºte repede pânã la valoarea de 2,2V/element, lent pânã la 2,35V/element ºi apoi din nou repede pânã se stabilizeazã la 2,5 – 2,75V/element. Aceastã metodã se aplicã la acumulatoare mici (auto), în garaje, ateliere, etc.
– cu tensiune constantã. Se face cu ajutorul redresoarelor care trebuie sã menþinã tensiunea la o valoare constantã. În acest caz se stabiliºte tensiunea pe element 2,1 – 2,75 (în funcþie de tipul acumulatorului). La început curentul este în jurul valorii de 10% din capacitatea bateriei. (De exemplu la o baterie de 90Ah la încãrcarea cu tensiune constantã curentul iniþial este de aproximativ 9A) apoi el scade pânã în momentul încãrcãrii bateriei.
Încãrcarea este terminatã când densitatea electrolitului ºi tensiunea de încãrcare nu mai cresc. De regulã încãrcarea nu se opreºte imediat când se constatã aceste fenomene ci continuã încã 2 – 4 ore pentru a asigura omogenizarea stãrii plãcilor ºi elementelor.
Descãrcarea completã a bateriei se face la Inom constant.ºi este întreruptã la limita de tensiune.
Încãrcarea acumulatoarelor pentru autovehicule.
Acumulatoarele autovehiculului funcþioneazã în regim tampon cu generatorul iar încãrcare este sub tensiune constantã. Pentru a controla starea bateriei auto se vor face mãsurãtori ale densitãþii electrolitului. Dacã autovehiculul este în repaus douã ore starea acumulatorului este urmãtoarea:

Nr. Crt. Starea bateriei Densitatea g/cm3
1 Baterie complet incarcata 1,28
2 Baterie încãrcatã ¾ 1,24
3 Baterie încãrcatã ½ 1,20
4 Baterie încãrcatã ¼ 1,16
5 Baterie aproape descãrcatã 1,12
6 Baterie complet descãrcatã 1,10

Etapele formãrii unei baterii auto:
Se umple vasul acumulatorului cu 5,75 kg. acid sulfuric cu densitatea de 1,26 g/cm3. Aceste acumulatoare au nevoie de 15 – 20 cm3 de electrolit pe Ah de fiecare element. Dacã bateria a stat în depozit mult timp (2, 3 ani), este recomandat ca umplerea ei sã se facã cu un electrolit cu densitate mai micã 1,02…1,03g/cm3 .Dupã ce s-a fãcut umplerea ºi îmbibarea plãcilor (cam în 2 – 3 ore) se face o încãrcare completã. Dupã încãrcare se goleºte bateria ºi se umple bateria cu electrolit cu densitatea normalã ºi se încarcã la curentul nominal cam 1,,,3 ore.
Bateria se încarcã complet. Dacã se aplicã metoda cu curent constant, curentul de încãrcare , Iinc este:
Iînc. = 0,1 . C20
unde C20 este capacitatea bateriei la temperatura de 200C. Dacã bateria are un randament de 75% atunci rezultã o duratã de încãrcare de 13 ore.
Se face o descãrcare de punere în funcþie, sub curent constant, timp de 20 de ore. Curentul de descãrcare este:
Idesc.= 0,05. C20
Descãrcarea se va opri dacã tensiunea pe element scade sub 1,75V. Bateria este din nou încãrcatã complet dupã una din metodele descrise.
Important pentru toate tipurile de baterii de acumulatoare: nefolosirea acestora duce la sulfatarea plãcilor, din acest motiv bateria nu va fi deconectatã de la instalaþia ei de utilizare.

Trebuie sa recunosc ca raspunsul a fost peste puterile mele mintale ,dar m-a scos din unele nelamuriri. Imi place ca sunt totusi altii care au inteles perfect totul,mai ales reactiile. Multumesc mult de raspuns! Astazi mi-am cumparat baterie.o Rombat Tundra 55ah(170lei).Parca e alta masina....

Acumulator VARTA 55Ah m-a lãsat dupã exact 2 ani, imediat ce a ieșit din garanție. Daca las o ora usa deschisa pornesc cu ea inpinsa, M-i se reseteazã și radioul de trebuie sa ii bag iar codul. O sa-mi iau una ieftina, mãcar nu mai dau o cãruța de bani pe "rahaturi".

Firma lu' pește!

Am schimbat bateria de pe masina ( nu ptr ca avea ceva ci doar pentru ca aveam baterie noua). Este un BUDGET de 44 ah destul de buna iar daca ii este de folos cuiva si mai bine.

Buna ziua!
Mi se pare corect sa relatez o intamplare recenta referitoare la manifestarea pe care a avut-o Agiluta mea, in legatura cu bateria. (Am profitat si eu la randul meu de relatarile dumneavoastra).
Am oprit seara masina iar dimineata cand am vrut sa pornesc, nu a mai vrut. Am verificat eventualele erori stocate: niciuna. Ma gandeam ca m-a lasat senzorul de rotatie de pe arbore, ca din cate am citit si constatat si pe propria piele el se face, de regula, responsabil cu pornirea motorului, sau si el. Dar cum nu aveam eroare stocata am ajuns la cele mai sumbre banuieli. Adica ma temeam sa nu fie defect chiar ECU. Am sunat la Dan Cuciureanu, care dupa parerea mea este unul din taticii Agilutelor (si ii multumesc pe aceasta cale ca a avut amabilitatea de a-mi asculta baiul) si mi-a zis ca ar putea fi pompa de alimentare, ca la aceasta defectiune nu da cod de eroare. Mentionez ca electromotorul invartea dar sa porneasca: ioc. Dupa ce m-am mai framantat si am mai citit pe form despre pompe de alimentare, senzori, etc., am avut inspiraþia si am pus niste cabluri de la alta baterie de pe alta masina, aceea cu motorul pornit si cand dau o cheie a pornit Agila instantaneu. In concluzie, daca vreodata vi se intampla sa nu porneasca fara sa stocheze cod de eroare, inlocuiti intai de proba bateria si apoi suspectati alte defectiuni. Cred ca bateria, care avea 3 ani si patru luni, nu mai ducea si electromotorul si in acelasi timp sa mai aiba tensiunea necesara alimentarii electronicii masinii si scanteia necesara aprinderii era apatica si insuficienta pentru a produce aprinderea amestecului.

Depinde de cat te tine buzunarul. Bateria intre 44 - 55 Ah. Trebuie sa iei dimensiunile fizice ale bateriei sa fii sigur ca modelul gasit iti vine pe suport. Eu am pus Bosch silver de 52 Ah si merge deja de doua ierni. Incearca si nu pune totusi baterii romanesti.

Am gasit la 285 ron parca. Oricum sub 300 a fost. Nici macar nu am luat garantia ca mi-a fost lene sa ma mai duc. Am mai tras un pic de aia veche pana am schimbat-o definitiv.

La nici o masina nu am avut probleme cu bateriile Rombat... Am avut si baterie care m-a tinut 5 ani si 8 luni, pe un Ford 6 in V de 1,9 si nu a cedat capacitiv ci pur si simplu s-a intrerupt legatura la o borna. In schimb am luat pentru camper (Ducato 2,5TD) un Varta de 90A, pe care am dat o avere...si care m-a tinut exact un an...bineinteles exact dupa ce a expirat garantia! Cei de la Rombat mai nou dau 3 (trei) ani garantie! Nu am nici un interes la fabrica ! Iar ca pret sunt cu mult sub cele de superbranduri.

Salutare. Revin si eu cu niste intrebari referitoare la pornire. In ultimul timp s-a accentuat aceasta problema. Merg cu masina in cea mai mare parte casa-munca 8-9 km dus intors si cateodata cand vreau sa o pornesc nici macar nu invarte electromotorul cand dau cheie. Pun contactul si cand dau sa porneasca face doar un "tac" adica parca un zgomot de contact. iau contactul bag cheia ii dau iarasi si poate face al fel sau chiar porneste. de exemplu: ieri dimineata am pornit perfect cu ea si noaptea la ora 11 cand am vrut sa plec am repetat chestia asta cu contactul de vre-o 5 ori si a 6-oara cand am scos cheia si am bagat iarasi pt contact a luat-o mai greutz dar a pornit. Chestia asa nu se intampla zilnic si la intervale de cateva zile. In zilele fericite porneste normal de la prima cheie, electromotorul invarte normal si porneste bine. Doresc sa specific ca am pe masina o baterie Varta Silver Dynamic 52A din ian 2008. Ce sfaturi imi dati? O fi de la baterie sau credeti ca poate sa aibe o problema electromotorul. Multumesc anticipat.