Animale de companie!

2 porcusori de guineea
2 perusi

O cheama Rona, un ciobanesc german care are ~7 luni si jumatate.

2 luni si o saptmana


6 luni si jumatate

Am si eu un shar-pei pe nume..... sharp

Iata si "bestiile" care ne fac viata mai frumoasa:
Anton, un pechinez de aproape 4 ani si o veritabila mata "de tomberon" , Fifi.

el e sasha , un malamut de alaska in varsta de 8 luni. il am de la lugoj/timisoara din iulie 2010, tatal fiind campion al ungariei. din pacate nu pot sa ii fac poze mai bune, e tare jucaus, nu sta o clipa in loc. il tin la parinti la tara , chiar langa ei am cumparat o casa unde deocamdata sta doar sasha.

un pechinez un pic mai inalt , Pino , 5 ani vechime , "made in Constanta"

scuzati calitatea pozelor , sunt facut cu telefonul.

Citeste putin, poate iti vei schimba parerea:

Jim Willis : " " Când am fost un cãþeluº, te-am binedispus cu împleticelile mele, ºi te-am fãcut sã râzi. Ziceai cã sunt copilul tãu, ºi indiferent de câte perechi de pantofi þi-am distrus ºi de câte perne am smotocit, am devenit prietenul tãu cel mai bun. Ori de câte ori am fost ‘rãu’, îmi arãtai degetul ºi mã intrebai ‘Cum ai putut?’ Apoi te uitai în ochii mei nevinovaþi, te cuceream ºi mã rostogoleai, ne jucam ºi mã mângâiai pe burticã. A durat ceva mai mult timp pânã am învãþat cã treburile se fac afarã, dar eram primul tãu cãþel ºi tu erai teribil de ocupat. Într-un final, am inþeles despre ce era vorba, chiar dacã nu ai ºtiut cum sã-mi spui, astfel cã, pânã la urmã, împreunã, am reuºit sã depãºim graniþele comunicãrii existente între noi. Îmi amintesc acele nopþi în care mã strecuram lângã tine în pat ºi îþi ascultam confidenþele ºi visele secrete. Era tot ce-mi doream, sã fiu lângã tine, chiar ºi în momentele în care tu nu erai conºtient de acest fapt. Erau clipele în care credeam cã viaþa e perfectã.

Am strâns atâtea amintiri plãcute alãturi de tine, încât au sã-mi ajungã pentru mai multe vieþi. Þin minte plimbãrile lungi prin pãdure, alergãrile prin parc, excursiile cu maºina, îmi amintesc chiar ºi clipele când mâncam împreunã îngheþatã (eu ronþãiam cornetul, deoarece ‘îngheþata este rea pentru câini’ aºa ziceai). Dupãmasa moþãiam cuminþel la soare aºteptând sã vii acasã, chiar dacã de cele mai multe ori, apãreai doar la sfârºitul zilei. Apoi, treptat, ai început sã-þi petreci mai tot timpul la locul de munca, întrucât trebuia sã-þi clãdeºti o carierã. Ai înaintat în vârstã, ºi ai început sã-þi cauþi perechea. Te-am aºteptat cu rãbdare, þi-am stat alãturi ºi te-am consolat când veneai cu inima zdrobitã de dezamãgiri. Nu þi-am judecat niciodatã deciziile, nici chiar atunci când chiar ºi tu erai conºtient cã te-ai înºelat. Chiar dacã ºi eu sufeream alãturi de tine, încercam sã mã arãt vesel când te întorceai acasã, îmi doream sã pot pune un zâmbet pe faþa ta. Una din cele mai fericite zile din viaþa mea, a fost când ai venit acasã cu ea. Am ºtiut de cum v-am vãzut cã ea este aleasa. Chiar dacã am mirosit cã nu este o persoanã iubitoare de câini, nu mi-am fãcut probleme. Am primit-o în casa noastrã, am îndrãgit-o ºi am ascultat-o. Eram fericit, pentru cã ºi tu erai fericit, ºi pentru mine, doar asta conta. Apoi, au apãrut ºi copilaºii voºtri. M-am bucurat alãturi de voi, ca ºi cum ar fi fost ai mei. Eram fascinat de culoarea lor rozulie, de mirosul lor, de scâncetele firave care se auzeau din pãtuþuri. Vroiam sã-i îngrijesc aºa cum îi ingrijeaþi voi, doar cã eraþi îngrijoraþi sã nu-i rãnesc cumva. Aºa cã, îmi petreceam timpul închis în cealaltã camerã, sau în cuºca pe care mi-ai construit-o în curte. Stãteam cu botul pe labe, ºi visam cu ochii deschiºi. Visam ca sunt cu voi lângã puiuþii voºtri, cã suntem o familie numeroasã ºi fericitã. Numai eu ºtiu cum îi iubeam ºi cum îmi doream sã fiu lângã ei, aºa cã am devenit un ‘prizonier al iubirii’.

Dupã ce au început sã creascã, am devenit prietenul lor. Se agãþau de blana mea, ºi se sprijineau pe spinarea mea, ca sã-ºi poatã þine echilibrul pe picioruºele lor micuþe. Îmi bãgau degetele în ochi, îmi cercetau curioºi urechile, îmi dãdeau sãrutari pe nas. Mã simþeam la fel ca la început, prin atingerea lor simþeam parcã mângâierile tale de când eram mic. Iubeam atingerile lor, întrucât ale tale erau din ce în ce mai rare. Simþeam cã viaþa mea are din nou un rost. Simþeam cã trãiesc un nou început. Am fost primul care i-a vãzut fãcând primii paºi, aºa cã, am ºters cu buretele toate suferinþele. Am simþit cã rãbdarea ºi strãdaniile mele de a vã fi pe plac, au fost rãsplãtite. Mã strecuram în patul lor ºi le ascultam respiraþia uºoarã ºi le vegheam visele, la fel cum mã strecuram lângã tine când eram puiandru. Aºa te aºteptam sã te întorci de la servici, ºi i-aº fi apãrat cu preþul vieþii mele dacã ar fi fost nevoie.

A fost o perioadã în care, când alþii te întrebau dacã ai câine, scoteai mândru o fotografie cu mine din portofel ºi le povesteai cât de bine ne înþelegem. În ultimul timp, însã, rãspundeai ‘da’ ºi schimbai subiectul. Când nu te mai ajungeai cu banii, jucãriile mele ºi zgarda pe care le primeam în fiecare primãvarã, erau primele tãiate de pe listã. La început eram ’câinele tãu’ acum eram ‘doar un câine’. Acum, þi s-a oferit ºansa de a te muta cu serviciul în alt oraº pentru un job mai bine plãtit. Te vei muta, împreunã cu familia, într-un apartament, în care nu este voie cu animale de companie. Aþi luat aceastã decizie, pentru cã aºa este cel mai bine pentru ‘familie’, deºi a fost un timp când eu eram singura ta ‘familie’. Am fost încântat de plimbarea cu maºina pânã am ajuns la adãpostul de animale. Odatã ajuns acolo, am simþit cã mirosea ciudat, a câini, a pisici ... a fricã. Pãrea un loc lipsit de speranþã, un loc uitat pâna ºi de Bunul D-zeu. Ai completat documentele ºi le-ai spus tinerilor de acolo ‘ºtiu cã veþi gãsi o casã bunã pentru el’. Au dat din umeri ºi au coborât privirea în pãmânt. Ei ºtiu greutãþile cu care se confruntã cu un câine de vârstã mijlocie, chiar ºi unul cu ‘acte’, aºa cã nu au promis nimic. A trebuit sã-i rogi pe copii sã dea drumul zgãrzii, apoi a trebuit sã te chinui sã le desfaci degetelele încleºtate pe lesã. Þin minte cum strigau, cum te rugau, cum implorau "Nu, tati! Te rugãm nu-i lãsa sã ne ia câinele!" Atunci, m-am îngrijorat pentru ei, pentru modul în care vor înþelege mai târziu în viaþã, ce este prietenia, loialitatea, dragostea, responsabilitatea ºi respectul pentru orice formã de viaþã. Tu ... m-ai mângâiat uºor pe cap, de bun ramas, mi-ai evitat privirea, aºa cã am plecat ºi eu capul în pamint, în timp ce, politicos, ai refuzat sã pãstrezi ca ultimã amintire zgarda ºi lesa. Aveai o întâlnire la care trebuia sã ajungi, aºa cum aveam ºi eu una ...

Apoi, ai plecat. Tinerii s-au apucat sã punã la loc hârtiile, ºi spuneau cã, probabil, tu ºtiai de mutarea asta cu ceva vreme înainte, dar cã nu ai încercat sã-mi cauþi altã familie care sã mã vrea. Unul dintre ei, ºi-a întors capul într-o parte, ºi în timp ce îºi stergea o lacrimã a întrebat ... ‘Cum ai putut?‘ Altfel, sunt foarte drãguþi cu noi. Încearcã sã-ºi facã timp pentru fiecare dintre noi, sã ne aducã în fiecare zi câte o razã de speranþã, deºi programul lor este destul de încârcat. Cu mâncarea nu e problemã, doar cã de câteva zile nu mai am poftã de mâncare. La început, sãream în faþã când era zi de vizitã. Speram sã fi ºi tu printre oamenii care veneau sã adopte un câine. Speram cã te-ai rãzgândit. Speram cã totul nu este decât un vis urât. Când am realizat cã asta nu se va întâmpla, am sperat cã printre oamenii aceia, se va gãsi unul cãruia sã-i placã de mine, ºi care m-ar fi putut salva. Apoi, vãzându-i în jurul meu pe puiandrii care nu îºi puteau face loc sã ajungã în faþã, mi-am zis cã nu e corect sã concurez cu ei. Am vãzut cã toþi oamenii care veneau acolo, erau cuceriþi de drãgãlãºenia ãstora mici. Am hotarât sã le dau mãcar lor o ºansã, ei aveau o viaþã întreagã înainte, aºa cã m-am retras într-un colþ îndepãrtat ºi am aºteptat.

I-am auzit paºii ... ºtiam cã a venit dupã mine. Era la sfârºitul zilei ... am mers tãcuþi de-a lungul unui culoar într-o camerã separatã. Era o camera goalã, doar o masã, iar într-un colþ am zãrit o carte de rugãciuni luminatã de flacãra jucãuºã a unei lumânãri. O camerã goalã, dar plinã de o liniºte binecuvântatã. M-a ridicat pe masã ºi, în timp ce-ºi plimba mâinile pe capul ºi urechile mele, mi-a ºoptit sã nu am nicio teamã. Inima mea a început sã zvâcneascã, însã m-am liniºtit repede, anticipând clipele ce vor veni. Brusc, am fost învãluit de un sentiment de uºurare, brusc, mi-am dat seama cã zilele mele de prizonierat în dragoste ... s-au terminat. Printre clipele de visare ºi aducere aminte, am simþit cã sufletul ei era plin de remuºcãri. Am simþit cã toate grijile mele le-a luat asupra ei. Mi-a strâns pe un picior din faþã un garou, în timp ce o lacrimã i-a cãzut de pe obraz. I-am lins lacrima de pe mânã, aºa cum te lingeam ºi pe tine când cãutai alinare. Am simþit o înþepãturã, ºi lichidul rece împrãºtiindu-se în corpul meu. Mi-am lãsat capul într-o parte, moment în care privirile ni s-au întâlnit. Privind-o în ochi am murmurat ‘cum ai putut?’. Ca ºi cum ar fi înþeles limbajul meu, m-a îmbrãþiºat ºi mi-a raspuns ‘îmi pare aºa de rãu’ ºi s-a grãbit sã-mi explice cã rolul ei este sã se asigure cã voi ajunge într-un loc mai bun, într-un loc în care nu voi mai fi ignorat, sau abuzat sau abandonat. Rolul ei este sã mã trimitã într-un loc plin de dragoste, un loc plin de luminã, care nu seamãnã deloc cu tot ce cunoºteam eu despre viaþa pãmânteascã. Cu ultimele farâme de energie, am încercat sã-i transmit printr-o bãtaie din coadã, cã acel ‘cum ai putut’, nu îi era adresat ei, ... ci þie. Îþi era adresat þie, bunul ºi iubitul meu stãpân. Chiar ºi în ultimele momente din viaþã, gândul meu a fost îndreptat spre tine. Te voi aºtepta sã ne reîntâlnim în acea lume minunatã, spre care eu mã îndrept acum, mã voi gândi la tine ºi te voi aºtepta pentru totdeauna. Fie ca toþi cei dragi tie, sã te iubeascã ºi sã-þi fie loiali, cel puþin pe cât te-am iubit ºi ti-am fost eu. " "

Sfârºit

cockerul nostru spaniel de 9 anisori Alma...poza facuta de sotie de sarbatori...era in spiritul craciunului fata

Si de astazi am si o Broscuta de Florida.Dar nu am poze.

Ratusca cea urata [img]https://picasaweb.google.com/lh/photo/_azwZly8fZu0IHoN97RDsVay8dTlx_Jy1lJsTyaTyyY?feat=directlink[/img]
dupa o luna
[img]https://picasaweb.google.com/lh/photo/D6enplj3HnKHv1ltViU4S1ay8dTlx_Jy1lJsTyaTyyY?feat=directlink[/img]

Wtf nu merge codulBB [img][/img] sa faca embed la poze?