Este luata chiar de pe site-ul CEJ
Acțiunea principalã și întrebarea preliminarã
19 În cursul lunii iulie 2008, domnul Tatu, resortisant român care locuiește în statul sãu membru de origine, a cumpãrat un automobil de ocazie în Germania. Acest vehicul figureazã printre vehiculele din categoria M1, are o capacitate cilindricã de 2 155 cm3 și respectã, având în vedere emisiile pe care le produce, norma de poluare Euro 2. Acest vehicul a fost fabricat în 1997 și a fost înmatriculat în Germania în același an.
20 Domnul Tatu a dorit sã înmatriculeze vehiculul menționat mai sus în România. Domnul Tatu a trebuit, în acest scop, sã plãteascã suma de 7 595 de lei ca taxã pe poluare în temeiul OUG nr. 50/2008, conform unei decizii emise la 27 octombrie 2008 de Administrația Finanțelor Publice Sibiu.
21 Prin actul de sesizare a instanței depus la 17 decembrie 2008 la Tribunalul Sibiu, domnul Tatu a solicitat ca pârâtele sã fie obligate sã îi restituie suma menționatã. În susținerea acțiunii sale, acesta a invocat faptul cã taxa în cauzã este incompatibilã cu dreptul Uniunii, în special întrucât este aplicatã autovehiculelor de ocazie importate în România dintr‑un alt stat membru și înmatriculate pentru prima datã în România, în condițiile în care, în cazul vehiculelor similare deja înmatriculate în România, aceastã taxã nu mai este aplicatã cu ocazia revânzãrii lor ca vehicule de ocazie. Vehiculele de ocazie importate ar fi astfel impozitate mai împovãrãtor decât vehiculele similare deja înmatriculate în România, ceea ce ar orienta cumpãrãtorii români cãtre achiziționarea acestora din urmã.
22 Importanța discriminãrii ar fi ilustratã de circumstanțele acțiunii principale, autovehiculul de ocazie în cauzã fiind cumpãrat în Germania la prețul de 6 600 de euro și supus, la înmatricularea în România, unei taxe care se ridicã la 7 595 de lei, sumã ce reprezintã peste 2 200 de euro. Valoarea taxei achitate ar depãși astfel considerabil valoarea rezidualã a taxei incluse în valoarea unui vehicul similar deja înmatriculat în România.
23 Domnul Tatu a arãtat de asemenea cã obiectivul OUG nr. 50/2008, respectiv protecția mediului, ar fi putut fi realizat prin mãsuri mai adecvate, precum instituirea unei taxe pe poluare pentru toate autovehiculele aflate în circulație, iar nu numai pentru cele înmatriculate începând de la 1 iulie 2008.
24 Tribunalul Sibiu confirmã cã taxa instituitã prin OUG nr. 50/2008 nu este aplicatã decât autovehiculelor înmatriculate pentru prima datã în România începând de la 1 iulie 2008, data intrãrii în vigoare a acestei ordonanțe, iar nu celor care se aflau, anterior acestei date, deja în circulație pe teritoriul român.
25 Acesta expune, în final, modificãrile ulterioare aduse OUG nr. 50/2008, dintre care primele, introduse prin Ordonanța de urgențã a Guvernului nr. 208/2008 din 4 decembrie 2008 pentru stabilirea unor mãsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008, denumitã în continuare „OUG nr. 208/2008”), au intrat în vigoare începând de la 15 decembrie 2008.
26 În aceste condiții, Tribunalul Sibiu a hotãrât sã suspende judecarea cauzei și sã adreseze Curții urmãtoarea întrebare preliminarã:
„Contravin dispozițiile OUG nr. 50/2008, cu modificãrile ulterioare, dispozițiilor articolului 90 CE; se instituie într‑adevãr o mãsurã vãdit discriminatorie?”
Cu privire la întrebarea preliminarã
27 Trebuie arãtat încã de la început cã, deși orice întrebare preliminarã privind dreptul Uniunii beneficiazã de o prezumție de pertinențã, Curtea nu poate totuși sã rãspundã atunci când este evident cã interpretarea dreptului comunitar solicitatã nu are nicio legãturã cu realitatea sau cu obiectul acțiunii principale (a se vedea în acest sens, în special, Hotãrârea din 5 decembrie 2006, Cipolla și alții, C‑94/04 și C‑202/04, Rec., p. I‑11421, punctul 25, Hotãrârea din 1 iunie 2010, Blanco Pérez și Chao Gómez, C‑570/07 și C‑571/07, nepublicatã încã în Repertoriu, punctul 36, precum și Hotãrârea din 2 decembrie 2010, Jakubowska, C‑225/09, nepublicatã încã în Repertoriu, punctul 2
.
28 În spețã, din dosar reiese cã reglementarea naționalã aplicabilã acțiunii principale este OUG nr. 50/2008 în versiunea sa inițialã, având în vedere cã autovehiculului în cauzã în acțiunea menționatã i‑a fost aplicatã taxa pe poluare la 27 octombrie 2008. Astfel, potrivit explicațiilor furnizate în decizia de trimitere, OUG nr. 50/2008 a intrat în vigoare la 1 iulie 2008, iar modificãrile aduse acestei ordonanțe prin OUG nr. 208/2008 nu au intrat în vigoare decât începând de la 15 decembrie 2008.
29 Prin urmare, pentru a oferi un rãspuns util instanței de trimitere, întrebarea adresatã trebuie înțeleasã în sensul cã aceasta urmãrește sã se stabileascã dacã articolul 90 CE se opune unui regim de impozitare precum cel instituit prin OUG nr. 50/2008, în versiunea sa inițialã.
30 Având în vedere aceastã precizare, precum și obiectul taxei prevãzute de OUG nr. 50/2008, este necesar sã se considere cã instanța de trimitere solicitã, în esențã, sã se stabileascã dacã articolul 110 TFUE, al cãrui text este identic cu cel al articolului 90 CE, trebuie interpretat în sensul cã se opune ca un stat membru sã instituie o taxã pe poluare care se aplicã unor autovehicule cu ocazia primei lor înmatriculãri în acest stat membru.
31 Domnul Tatu invocã, printr‑o argumentație care corespunde celei prezentate în fața instanței de trimitere și rezumatã la punctele 21-23 din prezenta hotãrâre, incompatibilitatea unei taxe precum cea în cauzã în acțiunea principalã cu articolul 110 TFUE. Guvernul ceh împãrtãșește acest punct de vedere. Guvernul român și Comisia Europeanã susțin teza opusã.
32 Astfel cum a amintit avocatul general la punctul 20 și urmãtoarele din concluzii, o taxã încasatã de un stat membru cu ocazia înmatriculãrii unor autovehicule pe teritoriul sãu în vederea unei puneri în circulație nu constituie nici o taxã vamalã, nici o taxã cu efect echivalent unei taxe vamale în sensul articolelor 28 TFUE și 30 TFUE. O astfel de taxã este un impozit intern și trebuie, așadar, examinatã în raport cu articolul 110 TFUE (a se vedea în special Hotãrârea din 17 iunie 2003, De Danske Bilimportører, C‑383/01, Rec., p. I‑6065, punctul 34, precum și Hotãrârea din 5 octombrie 2006, Nádasdi și Németh, C‑290/05 și C‑333/05, Rec., p. I‑10115, punctele 38-41).
33 Pe de altã parte, întrucât domeniul de aplicare al articolului 34 TFUE nu include impozitele interne vizate la articolul 110 TFUE, o taxã plãtitã cu ocazia înmatriculãrii, precum cea în cauzã în acțiunea principalã, nu poate fi apreciatã în raport cu normele privind restricțiile cantitative la import și mãsurile cu efect echivalent unor astfel de restricții (a se vedea în acest sens Hotãrârea De Danske Bilimportører, citatã anterior, punctul 32, precum și Hotãrârea din 18 ianuarie 2007, Brzeziñski, C‑313/05, Rep., p. I‑513, punctul 50).
34 Nu este mai puțin adevãrat cã articolul 110 TFUE are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mãrfurilor între statele membre în condiții normale de concurențã. Acesta vizeazã eliminarea oricãrei forme de protecție care poate decurge din aplicarea unor impozite interne discriminatorii fațã de produsele provenind din alte state membre (a se vedea în special Hotãrârea din 11 decembrie 1990, Comisia/Danemarca, C‑47/88, Rec., p. I‑4509, punctul 9, Hotãrârea Brzeziñski, citatã anterior, punctul 27, și Hotãrârea din 3 iunie 2010, Kalinchev, C‑2/09, nepublicatã încã în Repertoriu, punctul 37).
35 În acest sens, primul paragraf al articolului 110 TFUE interzice fiecãrui stat membru sã aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplicã produselor naționale similare. Aceste dispoziții ale tratatului vizeazã garantarea neutralitãții depline a impozitelor interne fațã de concurența dintre produsele care se aflã deja pe piața internã și produsele din import (Hotãrârea Comisia/Danemarca, citatã anterior, punctele 8 și 9, precum și Hotãrârea din 29 aprilie 2004, Weigel, C‑387/01, Rec., p. I‑4981, punctul 66).
36 În acțiunea principalã, este cert cã, din punct de vedere formal, regimul de impozitare instituit prin OUG nr. 50/2008 nu face vreo deosebire nici între autovehicule în funcție de proveniența lor, nici între proprietarii acestor vehicule, în funcție de cetãțenia sau naționalitatea lor. Astfel, taxa în cauzã este datoratã independent de cetãțenia sau naționalitatea proprietarului vehiculului menționat, de statul membru în care acest vehicul a fost produs și de împrejurarea dacã este vorba despre un vehicul cumpãrat pe piața naționalã sau importat.
37 Cu toate acestea, chiar dacã nu sunt întrunite condițiile unei discriminãri directe, un impozit intern poate fi indirect discriminatoriu din cauza efectelor sale (Hotãrârea Nádasdi și Németh, citatã anterior, punctul 47).
38 Pentru a verifica dacã o taxã precum cea în cauzã în acțiunea principalã creeazã o discriminare indirectã între autovehiculele de ocazie importate și autovehiculele de ocazie similare prezente deja pe teritoriul național, este necesar, având în vedere întrebãrile instanței naționale și observațiile prezentate în fața Curții, sã se examineze mai întâi dacã aceastã taxã este neutrã fațã de concurența dintre vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare care au fost înmatriculate anterior pe teritoriul național și au fost supuse, cu ocazia acelei înmatriculãri, taxei prevãzute de OUG nr. 50/2008. În continuare, va fi necesar sã se examineze neutralitatea aceleiași taxe între vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare care au fost înmatriculate pe teritoriul național anterior intrãrii în vigoare a OUG nr. 50/2008.
Neutralitatea taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate anterior pe teritoriul național și supuse, cu ocazia acelei înmatriculãri, aceleiași taxe
39 Potrivit unei jurisprudențe constante, existã o încãlcare a articolului 110 TFUE atunci când valoarea taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat depãșește valoarea rezidualã a taxei încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul național (Hotãrârea din 9 martie 1995, Nunes Tadeu, C‑345/93, Rec., p. I‑479, punctul 20, Hotãrârea din 22 februarie 2001, Gomes Valente, C‑393/98, Rec., p. I‑1327, punctul 23, precum și Hotãrârea din 19 septembrie 2002, Tulliasiamies și Siilin, C‑101/00, Rec., p. I‑7487, punctul 55).
40 În aceastã privințã, Curtea a precizat cã, din momentul achitãrii unei taxe de înmatriculare într‑un stat membru, valoarea acestei taxe se încorporeazã în valoarea vehiculului. Astfel, atunci când un vehicul înmatriculat în statul membru în cauzã este, ulterior, vândut ca vehicul de ocazie în același stat membru, valoarea sa de piațã, care include valoarea rezidualã a taxei de înmatriculare, va fi egalã cu un procentaj, determinat de deprecierea acestui vehicul, din valoarea sa inițialã (Hotãrârea Nádasdi și Németh, citatã anterior, punctul 54). Prin urmare, pentru a garanta neutralitatea taxei, valoarea vehiculului de ocazie importat reținutã ca bazã de impozitare trebuie sã reflecte valoarea unui vehicul similar deja înmatriculat pe teritoriul național (Hotãrârea Weigel, citatã anterior, punctul 71, și Hotãrârea din 20 septembrie 2007, Comisia/Grecia, C‑74/06, Rep., p. I‑7585, punctul 2
.
41 Pentru a obține acest rezultat, deprecierea realã a vehiculelor de ocazie importate trebuie luatã în considerare la calcularea valorii taxei. Aceastã luare în considerare nu trebuie în mod necesar sã dea naștere la o evaluare sau la o expertizã a fiecãrui vehicul. Astfel, evitând dificultãțile inerente unui astfel de sistem, un stat membru poate stabili, prin intermediul unor bareme forfetare determinate de un act cu putere de lege sau de un act administrativ și calculate pe baza unor criterii precum vechimea, rulajul, starea generalã, modul de propulsie, marca sau modelul vehiculului, o valoare a vehiculelor de ocazie care, ca regulã generalã, ar fi foarte apropiatã de valoarea lor realã (Hotãrârile citate anterior Gomes Valente, punctul 24, Weigel, punctul 73, și Comisia/Grecia, punctul 29).
42 Aceste criterii obiective care servesc la evaluarea deprecierii autovehiculelor nu au fost enumerate de Curte într‑o manierã imperativã (Hotãrârea Comisia/Grecia, citatã anterior, punctul 37). Prin urmare, acestea nu trebuie în mod necesar sã fie aplicate cumulativ. Cu toate acestea, aplicarea unui barem întemeiat pe un singur criteriu de depreciere, precum vechimea autovehiculului, nu garanteazã cã baremul reflectã deprecierea realã a acestor vehicule (a se vedea în acest sens Hotãrârile citate anterior Gomes Valente, punctele 28 și 29, precum și Comisia/Grecia, punctele 38-42). În special, în lipsa luãrii în considerare a rulajului, baremul reținut de legislația în cauzã nu conduce, ca regulã generalã, la o aproximare rezonabilã a valorii reale a vehiculelor de ocazie importate (Hotãrârea Comisia/Grecia, citatã anterior, punctul 43).
43 În acțiunea principalã, din dosarul prezentat Curții reiese fãrã echivoc cã valoarea taxei este stabilitã, pe de o parte, în funcție de parametri care reflectã într‑o anumitã mãsurã poluarea cauzatã de vehicul, precum capacitatea cilindricã a acestuia și norma Euro cãreia îi corespunde, și, pe de altã parte, ținând seama de deprecierea vehiculului menționat. Aceastã depreciere, care conduce la reducerea valorii obținute pe baza parametrilor de mediu, este determinatã nu numai în funcție de vechimea vehiculului [elementul E în formulele prevãzute la articolul 6 alineatul (1) din OUG nr. 50/2008], ci și, astfel cum rezultã din articolul 6 alineatul (3) din OUG nr. 50/2008 și din articolele 4 și 5 din normele metodologice, de rulajul mediu anual real al acestuia din urmã, cu condiția ca o declarație care sã ateste acest rulaj sã fi fost depusã de contribuabil. Pe de altã parte, în cazul în care apreciazã cã vechimea și rulajul mediu anual real nu reflectã, în mod corect și suficient, deprecierea realã a vehiculului, contribuabilul poate, în temeiul articolului 10 din OUG nr. 50/2008, sã cearã ca aceasta sã fie determinatã printr‑o expertizã ale cãrei costuri, suportate de contribuabil, nu pot depãși costul operațiunilor aferente expertizei.
44 Prin introducerea, în calculul taxei, a vechimii vehiculului și a rulajului mediu anual real al acestuia și prin adãugarea, la aplicarea acestor criterii, a luãrii în considerare facultative, cu costuri neexcesive, a stãrii acestui vehicul și a dotãrilor sale prin intermediul unei expertize obținute din partea autoritãților competente în materie de înregistrare a autovehiculelor, o reglementare precum cea în cauzã în acțiunea principalã garanteazã cã valoarea taxei este redusã în funcție de o aproximare rezonabilã a valorii reale a vehiculului.
45 Aceastã concluzie este confirmatã de împrejurarea cã, în baremele forfetare care figureazã în anexa nr. 4 la OUG nr. 50/2008, s‑a ținut seama în mod corespunzãtor de faptul cã diminuarea anualã a valorii autovehiculelor este în general mai mare de 5 % și cã aceastã depreciere nu este linearã, în special în primii ani, în care se dovedește mult mai pronunțatã decât ulterior (a se vedea Hotãrârea Comisia/Grecia, citatã anterior, punctul 43 și jurisprudența citatã).
46 De altfel, guvernul român a apreciat în mod întemeiat cã criteriile de depreciere referitoare la starea vehiculului și a dotãrilor sale nu pot fi aplicate corespunzãtor decât prin recurgerea la o verificare individualã a acestui vehicul de cãtre un expert și cã, pentru ca expertizele sã nu aibã loc prea frecvent și sã nu îngreuneze astfel, atât din punct de vedere administrativ, cât și financiar, sistemul instituit, contribuabilului i se cere sã suporte costurile expertizei.
47 Din considerațiile de mai sus rezultã cã un sistem precum cel instituit prin OUG nr. 50/2008, care ia în considerare, la calcularea taxei de înmatriculare, deprecierea autovehiculului prin utilizarea unor bareme forfetare, detaliate și fundamentate din punct de vedere statistic, bazate pe elementele referitoare la vechimea și la rulajul mediu anual real ale acestui vehicul, la care se poate adãuga, la cererea contribuabilului și pe cheltuiala acestuia, realizarea unei expertize cu privire la starea generalã a vehiculului menționat și a dotãrilor sale, asigurã cã aceastã taxã, atunci când este aplicatã vehiculelor de ocazie importate, nu depãșește valoarea rezidualã a taxei menționate încorporatã în valoarea vehiculelor de ocazie similare care au fost înmatriculate anterior pe teritoriul național și au fost supuse, cu ocazia acelei înmatriculãri, taxei prevãzute de OUG nr. 50/2008.
Neutralitatea taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate
48 Domnul Tatu subliniazã cã punerea în circulație în România a unui vehicul de ocazie cumpãrat într‑un alt stat membru implicã plata taxei pe poluare, și anume, în ceea ce îl privește, o taxã în valoare de 7 595 de lei pentru un vehicul cu o capacitate cilindricã de 2 155 cm3, care respectã norma Euro 2 și a fost construit în 1997, în timp ce cumpãrarea, pe piața româneascã a vehiculelor de ocazie, a unui vehicul înmatriculat în România anterior intrãrii în vigoare a OUG nr. 50/2008 și având exact aceeași vechime și aceleași caracteristici tehnice ca și vehiculul importat menționat va fi, în principiu, mult mai interesantã din punct de vedere financiar, întrucât nicio taxã cu o valoare analogã celei impuse prin OUG nr. 50/2008 nu este datoratã sau încorporatã în valoarea acestui vehicul cumpãrat pe piața româneascã.
49 La rândul sãu, guvernul român susține cã articolul 110 TFUE nu aduce atingere autonomiei fiscale a statelor membre și cã atractivitatea pieței românești a vehiculelor de ocazie în raport cu piața vehiculelor de ocazie importate, evidențiatã de domnul Tatu, se datoreazã împrejurãrii cã OUG nr. 50/2008 nu se aplicã vehiculelor care au fost înmatriculate în România anterior intrãrii în vigoare a acestei ordonanțe. Acest guvern invocã, în aceastã privințã, punctul 49 din Hotãrârea Nádasdi și Németh, citatã anterior, în care Curtea ar fi declarat în esențã cã articolul 110 TFUE nu poate fi invocat în mod util pentru a stabili un efect discriminatoriu al unei taxe pentru simplul motiv cã aceasta se aplicã unor vehicule înmatriculate dupã intrarea în vigoare a legii privind aceastã taxã, iar nu și celor înmatriculate anterior acestei intrãri în vigoare.
50 În aceastã privințã, trebuie amintit mai întâi, astfel cum Curtea a arãtat la punctul 49 din Hotãrârea Nádasdi și Németh, citatã anterior, cã articolul 110 TFUE nu urmãrește sã împiedice un stat membru sã introducã impozite noi sau sã modifice cota ori baza impozabilã a impozitelor existente.
51 În plus și cu siguranțã, atunci când un stat membru introduce o nouã lege fiscalã, acesta stabilește aplicarea legii respective începând de la o anumitã datã. Prin urmare, taxa aplicatã dupã intrarea în vigoare a acestei legi poate fi diferitã de taxa fiscalã în vigoare anterior. Astfel cum a constatat Curtea la punctul 49 din Hotãrârea Nádasdi și Németh menționatã, pe care guvernul român a invocat‑o, împrejurarea respectivã nu poate, prin ea însãși, sã fie consideratã ca având un efect discriminatoriu între situațiile constituite anterior și cele care sunt posterioare intrãrii în vigoare a noii norme.
52 În schimb, din Hotãrârea Nádasdi și Németh menționatã nu rezultã în niciun fel cã competența statelor în stabilirea regimului unor noi taxe este nelimitatã. Dimpotrivã, potrivit unei jurisprudențe constante, interdicția prevãzutã la articolul 110 TFUE trebuie sã se aplice de fiecare datã când un impozit fiscal este de naturã sã descurajeze importul de bunuri provenind din alte state membre favorizând produsele naționale (a se vedea în acest sens Hotãrârea din 3 martie 1988, Bergandi, 252/86, Rec., p. 1343, punctul 25, Hotãrârea din 7 decembrie 1995, Ayuntamiento de Ceuta, C‑45/94, Rec., p. I‑4385, punctul 29, precum și Hotãrârea din 8 noiembrie 2007, Stadtgemeinde Frohnleiten și Gemeindebetriebe Frohnleiten, C‑221/06, Rep., p. I‑9643, punctul 40).
53 Astfel, articolul 110 TFUE ar fi golit de sensul și de obiectivul sãu dacã statelor membre le‑ar fi permis sã instituie noi taxe care au ca obiect sau ca efect descurajarea vânzãrii de produse importate în favoarea vânzãrii de produse similare disponibile pe piața naționalã și introduse pe aceastã piațã înainte de intrarea în vigoare a taxelor menționate. O astfel de situație ar permite statelor membre sã eludeze, prin instituirea unor impozite interne al cãror regim este stabilit astfel încât sã aibã efectul descris mai sus, interdicțiile prevãzute la articolele 28 TFUE, 30 TFUE și 34 TFUE.
54 În ceea ce privește taxele aplicate autovehiculelor, din lipsa unei armonizãri în materie rezultã cã fiecare stat membru poate sã stabileascã regimul acestor mãsuri fiscale potrivit propriilor aprecieri. Astfel de aprecieri, asemenea mãsurilor adoptate pentru punerea lor în aplicare, trebuie însã sã fie lipsite de efectul descris la punctul precedent (a se vedea în acest sens Hotãrârea din 21 martie 2002, Cura Anlagen, C‑451/99, Rec., p. I‑3193, punctul 40, Hotãrârea din 15 septembrie 2005, Comisia/Danemarca, C‑464/02, Rec., p. I‑7929, punctul 74, și Hotãrârea din 1 iunie 2006, De Danske Bilimportører, C‑98/05, Rec., p. I‑4945, punctul 2
.
55 În aceastã privințã, trebuie amintit cã autovehiculele prezente pe piața unui stat membru sunt „produse naționale” ale acestuia în sensul articolului 110 TFUE. Atunci când aceste produse sunt puse în vânzare pe piața vehiculelor de ocazie a acestui stat membru, ele trebuie considerate „produse similare” vehiculelor de ocazie importate de același tip, cu aceleași caracteristici și aceeași uzurã. Astfel, vehiculele de ocazie cumpãrate pe piața statului membru menționat și cele cumpãrate, în scopul importãrii și punerii în circulație în acest stat, în alte state membre constituie produse concurente (a se vedea în special Hotãrârile citate anterior Comisia/Danemarca, punctul 17, precum și Kalinchev, punctele 32 și 40).
56 Din principiile amintite mai sus rezultã cã articolul 110 TFUE obligã fiecare stat membru sã aleagã taxele aplicate autovehiculelor și sã le stabileascã regimul astfel încât acestea sã nu aibã ca efect favorizarea vânzãrii vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
57 În acțiunea principalã, în pofida prezenței necontestate a unor date statistice care demonstreazã o scãdere foarte considerabilã a înmatriculãrilor de vehicule de ocazie importate în România de la intrarea în vigoare a OUG nr. 50/2008, guvernul român a subliniat în fața Curții cã obiectivul primordial urmãrit de aceastã reglementare este cel al protecției mediului.
58 Cu toate acestea, din dosarul prezentat Curții rezultã fãrã echivoc cã reglementarea menționatã are ca efect faptul cã vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr‑o vechime și o uzurã importante sunt supuse, în pofida aplicãrii unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piațã, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața naționalã a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcinã fiscalã. Nu se poate contesta cã, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importãrii și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpãrate în alte state membre.
59 În aceastã privințã, trebuie precizat, în lumina principiilor amintite la punctele 50-53 din prezenta hotãrâre, cã, deși statele membre pãstreazã, în materie fiscalã, competențe extinse care le permit sã adopte o mare varietate de mãsuri, acestea trebuie totuși sã respecte interdicția prevãzutã la articolul 110 TFUE.
60 În plus, trebuie sã se constate, astfel cum a subliniat în mod corect domnul Tatu, cã obiectivul protecției mediului menționat de guvernul român, care se materializeazã în faptul, pe de o parte, de a împiedica, prin aplicarea unei taxe disuasive, circulația în România a unor vehicule deosebit de poluante, precum cele care corespund normelor Euro 1 și Euro 2 și care au o capacitate cilindricã mare, și, pe de altã parte, de a folosi veniturile generate de aceastã taxã pentru finanțarea unor proiecte de mediu, ar putea fi realizat mai complet și mai coerent aplicând taxa pe poluare oricãrui vehicul de acest tip care a fost pus în circulație în România. O astfel de taxare, a cãrei punere în aplicare în cadrul unei taxe anuale rutiere este perfect posibilã, nu ar favoriza piața naționalã a vehiculelor de ocazie în detrimentul punerii în circulație a vehiculelor de ocazie importate și ar fi, în plus, conformã principiului poluatorul plãtește.
61 Având în vedere toate cele de mai sus, trebuie sã se rãspundã la întrebarea adresatã cã articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul cã se opune ca un stat membru sã instituie o taxã pe poluare aplicatã autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculãri în acest stat membru, dacã regimul acestei mãsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajeazã punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpãrate în alte state membre, fãrã însã a descuraja cumpãrarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzurã de pe piața naționalã.
Cu privire la cheltuielile de judecatã
62 Întrucât, în privința pãrților din acțiunea principalã, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia sã se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecatã. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale pãrților menționate, nu pot face obiectul unei rambursãri.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera întâi) declarã:
Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul cã se opune ca un stat membru sã instituie o taxã pe poluare aplicatã autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculãri în acest stat membru, dacã regimul acestei mãsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajeazã punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpãrate în alte state membre, fãrã însã a descuraja cumpãrarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzurã de pe piața naționalã.
Semnãturi
Dark mode
Nu se vede de la o posta ca s-a unit stanga cu dreapta.....si dracu cu ingerii? De dragul romanicii?...nici pe departe...Sa aveti o zi buna si spor la instante!
Cea mai mare comunitate Opel